CĂTRE
Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca,
Domnului Primar al Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc,
Cluj-Napoca, 3 aprilie 2025,
܀܀܀
Norma legală din proiectul de Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca prevede la art. 1 alin. (1) că: Se interzice fumatul și utilizarea altor mijloace alternative la fumat în stațiile de transport public în comun, în parcurile și bazele sportive aflate în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca, în afara locurilor special amenajate în acest sens.
Susținem demersurile de îmbunătățire a calității vieții pentru locuitorii clujeni, dar nu putem să nu constatăm că măsura propusă creează neajunsuri enorme, deoarece include produsele alternative la fumat în interdicția universală. Pe de-o parte, această interdicție se extinde în mod nejustificat la produsele alternative fără ca ele să fie parte a problemei, căci nu poluează mediul înconjurător, nu lasă deșeuri și nu produc fumat pasiv așa cum o fac țigările clasice.
Iar, pe de altă parte, măsura va contribui la creșterea problemelor de sănătate ale locuitorilor fiindcă echivalează cu o îngreunare a accesului la metode alternative al persoanelor care vor să renunțe la țigările clasice. Soluția propusă nu face decât să ducă la proliferarea utilizării țigărilor cu tutun, fiind necesar un tratament diferențiat al produselor alternative cu nicotină pentru a ajunge la scopul propus de a sprijini sănătatea publică și calitatea vieții clujenilor.
Nu în ultimul rând, soluția normativă trebuie reconsiderată, nefiind constituțională și nici conformă dreptului unional. În particular, includerea în norma imperativă a „mijloacelor alternative la fumat” nu satisface exigențele de tehnică legislativă în ceea ce privește previzibilitatea și precizia definiției, încălcând principiul securității raporturilor juridice și nu este proporțională cu valoarea socială protejată.
A. Încălcarea art. 53 din Constituția României1 privind restrângerea drepturilor și libertăților care dispune că restrângerea unui drept constituțional se poate face numai prin lege și nu prin acte normative infralegale.
[1] Pe scurt, conform textului constituțional, restrângerea unui drept se poate face numai prin lege și doar dacă măsura este necesară și proporțională.
[2] Astfel, interzicerea fumatului și a mijloacelor alternative la fumat se poate realiza numai printr-un act cu caracter legal sau în temeiul unui act cu caracter legal care permite ca unitățile administrativ-teritoriale să dispună în acest sens. Ori, în momentul de față, nu există o prevedere care să dea posibilitatea Consiliilor Locale să reglementeze o restrângere a drepturilor cetățenilor în acest domeniu.
[3] În concret, ne referim la următoarele drepturi constituționale: (a) dreptul la viață privată (prevăzut de art. 26 din Constituție), deoarece orice măsură care restricționează utilizarea unor produse alternative la fumat afectează dreptul la viață privată, fiindcă limitează alegerile personale ale indivizilor în ceea ce privește comportamentul lor în spații publice și, implicit, autonomia acestora asupra propriului stil de viață; (b) libertatea economică (prevăzut de art. 45 din Constituție), atât timp cât măsura vizează fumatul și mijloacele alternative la fumat, ea va afecta activitatea economică a operatorilor care comercializează aceste produse, restrângând posibilitatea desfășurării comerțului;
[4] Din perspectiva art. 53 din Legea fundamentală, aceste drepturi și libertăți nu pot fi restrânse prin Hotărâre de Consiliu Local, ci numai prin lege.
[5] În prezent, există norme în Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care interzic fumatul în anumite spații expres determinate: - în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii sau în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private (art. 3 din Legea nr. 349/2002). Legea pre-citată nu include și stațiile de transport în comun, parcurile și bazele sportive. Așa încât, în aceste zone fumatul sau utilizarea altor dispozitive este permisă de lege. Pentru a interzice produsele în discuție este necesară completarea Legii nr. 349/2002, măsura interdicției neputând fi dispusă printr-un act normativ infralegal (în speță prin act administrativ normativ al Consiliului Local).
[6] În mod suplimentar, în dreptul administrativ, autoritățile locale acționează în limitele competențelor stabilite de lege. Prin urmare, adoptarea unei hotărâri care restrânge drepturi ar fi putut fi luată doar dacă în Legea nr. 349/2002 se dădea posibilitatea expresă unităților administrativ-teritoriale să ia o astfel de măsură. Ori, actele administrative chiar cu conținut normativ se adoptă în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii. În mod cert, acestea nu pot fi adoptate fără un temei care conferă o competența în acest sens, altminteri soluția normativă se configurează ca o depășire a atribuțiilor de către Consiliul Local.
[7] Pentru toate aceste motive, dispunerea interzicerii fumatului și a utilizării mijloacelor alternative nu se poate realiza prin Hotărâre a Consiliului Local.
B. Interzicerea țigărilor electronice încalcă principiul proporționalității. Protejarea mediului, a esteticii orașului și a sănătății cetățenilor sunt scopuri legitime ce justifică interzicerea țigărilor clasice, dar nu și a produselor alternative.
[1] Includerea „mijloacelor alternative la fumat” în cadrul aceleiași interdicții universale este disproporționată, depășind standardul prevăzut de art. 53 din Constituție.
[2] În concret, conform principiului proporționalității, intervenția legislativă trebuie să fie calibrată în raport cu scopul urmărit și cu riscurile reale pentru sănătatea publică, mediul înconjurător și libertatea personală. Însă, includerea unui regim general de interdicție pentru toate mijloacele alternative la fumat, fără a face o distincție între produse cu efecte diferite, depășește cadrul necesar protejării acestor scopuri legitime.
[3] În ceea ce privește dreptul constituțional la viață privată al cetățenilor, așa cum a fost dezvoltat inclusiv la nivel european, în componenta autonomiei personale, nu poate fi restrâns decât după o atentă justificare care este proporțională cu scopul urmărit. În cazul de față, extinderea interdicției nu vizează exclusiv țigările clasice, care generează poluare și deșeuri nocive, ci include în mod nejustificat și produsele alternative la fumat, fără a demonstra că acestea ar produce aceleași efecte negative asupra mediului sau sănătății publice. Se produce astfel o limitare gratuită a libertății individuale de alegere, întrucât se aplică același regim prohibitiv unor produse care nu generează aceleași riscuri publice. Spre deosebire de țigările clasice, care generează resturi de filtre, ambalaje și alte deșeuri poluante, produsele alternative nu produc aceste efecte nocive asupra mediului, întrucât nu creează gunoi rezidual în mod similar și nu contribuie la poluarea spațiilor publice. Prin urmare, includerea acestora în aceeași categorie cu țigările tradiționale reprezintă o măsură disproporționată.
[4] Mai mult decât atât, multe dintre aceste produse alternative sunt reutilizabile sau pot fi reciclate, ceea ce reduce semnificativ impactul lor ecologic. De exemplu, dispozitivele electronice de vapare sunt concepute pentru a fi utilizate pe termen lung, necesitând doar reîncărcarea lichidului consumabil sau înlocuirea unor componente specifice, ceea ce elimină problema filtrelor de unică folosință aruncate pe străzi sau în spațiile publice. Spre deosebire de mucurile de țigară, care conțin plastic și substanțe toxice și sunt printre cele mai frecvente tipuri de deșeuri găsite pe plaje și în orașe, dispozitivele alternative nu generează acest tip de poluare persistentă.
[5] De asemenea, în prezent, utilizatorii pot returna bateriile uzate pentru a fi refolosite sau eliminate în mod responsabil. Aceste inițiative contribuie activ la reducerea amprentei ecologice, în contrast cu țigările tradiționale, unde nu există un mecanism eficient de colectare a deșeurilor. Într-adevăr, mucurile de țigară sunt inestetice mediului ambiental municipal și eliberează substanțe chimice toxice. Totuși, produsele alternative, prin mecanismul lor reutilizabil și prin sistemele de reciclare disponibile, nu creează acest impact negativ asupra mediului.
[6] Astfel, este necesară o diferențiere esențială între produsele alternative și țigările clasice: primele sunt mult mai sustenabile, cu un control mai riguros asupra deșeurilor generate, în timp ce cele din urmă sunt o sursă majoră de poluare persistentă. Aplicarea unei interdicții uniforme și universale asupra ambelor categorii ignoră această realitate și penalizează, în mod injust, utilizatorii unor produse mai prietenoase cu mediul.
[7] Pe lângă aspectele ce țin de libertatea de alegere personală și de protejare a mediului, măsura propusă poate avea consecințe contrare scopului declarat. Interzicerea utilizării produselor alternative la fumat îngreunează accesul utilizatorilor la metode care sunt recunoscute ca alternative mai puțin nocive în comparație cu fumatul convențional.
Astfel, în loc să contribuie la protejarea sănătății publice, măsura ar putea determina o revenire la consumul de țigări clasice, ceea ce ar amplifica tocmai problemele pe care această reglementare pretinde că le combate subminând scopul propus.
[8] Multe studii atât independente, cât și realizate de instituții ale statului, pe care le redăm și în anexa la prezentul document, au subliniat potențialul de diminuare a impactului negativ asupra sănătății a țigărilor electronice. De exemplu, o analiză a Institutului Public de Sănătate al Marii Britanii a evidențiat că vapingul este cu până la 95% mai puțin dăunător sănătății decât fumatul țigărilor tradiționale,
[9] În mod similar, o cercetare finanțată de Institutul Pasteur a subliniat faptul că vapatul este semnificativ mai puțin cancerigen decât fumatul și poate servi drept substitut acceptabil pentru tutunul convențional. Colegiul Regal al Medicilor și studiile publicate în British Medical Journal susțin, de asemenea, ideea că vapatul reduce riscurile de cancer pentru fumători. În plus, produsele de vaping joacă un rol crucial în sprijinirea fumătorilor adulți în renunțarea la tutunul tradițional. Studiile revizuite de experți din American Journal of Public Health și cercetările efectuate de Universitatea din Oxford subliniază beneficiile vapatului în ceea ce privește renunțarea la fumat. Produsele de vaping sunt un stimulent cheie pentru fumătorii care caută o alternativă mai puțin nocivă. Un articol revizuit de medicii din Journal of the American Medical Association a demonstrat că adulții care utilizează produse de vapat fără aromă de tutun au șanse ridicate de a renunța la fumat.
[10] Prin urmare, pe lângă disproporția vădită a includerii în aceeași soluție legislativă a țigărilor clasice și a celor electrice, putem deduce în mod suplimentar că interdicția va descuraja fumătorii să treacă la o alternativă mai sigură, ceea ce ar putea duce la o creștere a ratei fumatului, deoarece fumătorii actuali își pierd motivația de a renunța la fumat, iar consumatorii de produse revin la fumat. De exemplu, în Danemarca, unde au fost puse în aplicare reglementări stricte privind vapatul, interzicerea aromelor de elichid în 2020 a dus la creșterea ratei fumatului. Autoritatea daneză pentru sănătate a raportat că procentul persoanelor în vârstă de 15-29 de ani care fumează țigări din tutun a crescut de la 23 % în 2020 la 25 % în 2022.
[11] În plus, datele arată că fumatul de tutun este principala cauză a deceselor premature în UE, fiind responsabil de aproximativ 700.000 de decese în fiecare an2. În ciuda creșterii prețurilor la țigări în majoritatea statelor membre și a diferitelor campanii de conștientizare a sănătății publice, aproximativ un sfert din toți europenii încă fumează3, făcând din tutun cauza principală a aproximativ unei treimi din cazurile de cancer în Europa4. În acest context, Planul European de Combatere a Cancerului din 2022 al Comisiei Europene stabilește obiectivul necesar și lăudabil de a atinge o prevalență a fumatului de 5% în populația europeană până în 2040. Acest lucru înseamnă reducerea numărului de fumători cu 90 de milioane: de la 112 milioane astăzi, la 22 milioane până în 2040. Renunțarea la fumat este cunoscută ca fiind dificilă și pentru mulți imposibilă. Ca atare, fumătorii au nevoie de alternative sigure, fiabile și mai puțin nocive pentru a-i ajuta să renunțe definitiv la țigări. Vapingul joacă un rol crucial în reducerea ratei fumatului, iar interzicerea acestuia devine disproporționată și neavenită scopului de sprijinire a sănătății publice propus de Consiliul Local și Primarul Municipiului Cluj-Napoca.
[12] Totodată, referirile la fumat pasiv din Raportul de specialitate care susțin propunerea Primăriei Cluj sunt aplicabile doar țigărilor clasice, nu și produselor alternative cu nicotină. Întrucât modul în care aceste produse sunt concepute este total diferite de tutunul clasic, fiind bazate pe vaporizare, nu pe ardere, a unor substanțe total diferite față de tutunul din țigări, ele nu produc fumat pasiv. Numeroase studii, nici unul finanțat de industriile producătoare, demonstrează direct lipsa fumatului pasiv la țigările electronice și dispozitivele de tutun încălzit. Astfel, studiul https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2458-14-18 ne arată ”Nu a existat nici o dovadă a potențialului de expunere a utilizatorilor de țigări electronice la contaminanți care sunt asociați cu riscuri pentru sănătate la un nivel care ar merita atenție. Marea majoritate a expunerilor prezise sunt sub 1% din nivelul limită de expunere.” Mai mult, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23033998/ demonstrează că ”Analiza riscului de cancer a evidențiat „Fără risc semnificativ” de vătămare a sănătății umane pentru probele de vapori din e-lichide. În ceea ce privește analiza riscului de cancer, niciun eșantion de vapori din e-lichide nu a depășit limita de risc nici pentru copii, nici pentru adulți.” Totodată, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25869751/ arată că ”Folosirea țigărilor electronice în interior duce la o expunere semnificativ mai mică la nicotină în comparație cu țigările din tutun de fumat.”
[13] Nu în cele din urmă, atât raportul din 2022 privind consolidarea luptei Europei împotriva cancerului, cât și raportul din 2023 privind bolile netransmisibile (NCD) consideră că țigările electronice „ar putea permite fumătorilor să înceteze progresiv la fumat”, motiv pentru care se impune o diferențiere în ceea ce privește tratamentul juridic al acestora.
[14] Pentru toate aceste motive, deși susținem fără îndoială demersurile de:
i. sprijinire a sănătății publice;
ii. creștere a calității vieții cetățenilor;
iii. îmbunătățire a esteticii orașului;
iv. protejare a mediului înconjurător;
[15] așa cum sunt menționate și în referatul de aprobare supus spre consultare și apreciem măsurile adoptate până acum de administrația clujeană în acest sens, soluția propusă contravine obiectivelor înaintate în ceea ce privește țigările electronice, deoarece acestea sunt concepute ca alternative mai puțin nocive la cele clasice. Astfel, reglementarea propusă încalcă principiul proporționalității în ceea ce privește produsele alternative, impunând o restrângere excesivă a drepturilor cetățenilor.
C. Încălcarea dreptului unional prin raportare la art. 34 și 36 TFUE prin referire la depășirea proporționalității așa cum am văzut supra. Vapingul nu echivalează cu fumatul.
[1] Potrivit art. 34 TFUE5, orice măsură care restricționează sau interzice importurile de produse comercializate legal în alte state membre ale Uniunii poate constitui o restricție cantitativă interzisă. Interdicția impusă prin Hotărâre de Consiliu Local va avea efectul indirect de a împiedica vânzarea și utilizarea legală a produselor alternative la fumat, descurajând importul și comercializarea acestora. Acest efect este echivalent cu o barieră nejustificată la comerțul intra-UE, ceea ce ar putea atrage sancțiuni împotriva statului român în cazul unei acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
[2] Totodată, conform art. 36 TFUE6, restricțiile asupra circulației bunurilor pot fi justificate, inter alia, dacă sunt necesare pentru protecția sănătății publice. Totuși, această justificare trebuie să îndeplinească cerințele stricte impuse de CJUE, și anume: (a) Dovada clară a unui risc pentru sănătate, susținută de date științifice solide; (b) Respectarea principiului proporționalității – măsura trebuie să fie adecvată și să nu depășească ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivului de protecție a sănătății; (c) Tratament egal și coerent al produselor similare. Într-o hotărâre din 20207, CJUE a subliniat că interdicțiile naționale bazate pe protecția sănătății publice trebuie să fie strict necesare și să nu fie disproporționate, mai ales în contextul în care aceleași produse sunt permise în alte state membre ale Uniunii Europene. Interdicția propusă ar putea fi sancționată de instanțele europene ca fiind o măsură protecționistă deghizată sau o restricție nejustificată a comerțului intra-UE.
[3] Având în vedere toate acestea, prin coroborare cu punctul anterior, care privește proporționalitatea măsurii, putem menționa că în privința țigărilor electronice, soluția legislativă de interdicție în spațiile publice cum sunt stațiile de transport în comun, parcurile și bazele sportive va putea fi declarată ca incompatibilă cu dreptul unional.
D. Încălcarea regulilor de tehnică legislativă și a securității raporturilor juridice.
[1] Soluția normativă propusă nu respectă principiului securității raporturilor juridice, așa cum a fost dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa:
26. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce", iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege, "actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie". Deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, Curtea a reţinut că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară.
27. Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei", şi pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, "în România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii. [Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, M.Of. nr. 117 din 16 februarie 2016]
[2] Deducem din toate acestea că în ceea ce privește toate actele normative trebuie respectate condițiile prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, deoarece acestea concură la respectarea principiului securității raporturilor juridice, iar legiuitorul prin reglementarea lor a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ.
[3] În mod specific, condițiile de tehnică legislativă includ: precizia, concizia și previzibilitatea.
[4] Lipsa unei definiții clare pentru „mijloace alternative la fumat” se traduce într-o ambiguitate care contravine normelor de tehnică legislativă. Doctrina juridică insistă asupra faptului că termenii utilizați într-un act normativ trebuie să fie exacți și neechivoci, pentru a nu permite interpretări subiective care pot afecta aplicarea legii. Astfel, interdicția în discuție nu poate fi justificată din punct de vedere legal, deoarece nu se delimitează în mod riguros ce produse se încadrează sub această noțiune, fapt care afectează atât drepturile utilizatorilor, cât și principiile de echitate și certitudine juridică.
[5] În fapt, mijloace alternative pentru fumat ar putea include: țigări electronice (cu sau fără nicotină); dispozitive cu tutun încălzit; pouch-uri, etc. În absența unei delimitări clare a noțiunii de „mijloace alternative la fumat”, există riscul ca dispozițiile propuse să fie aplicate universal, dând naștere la aplicări arbitrare, de neconceput condițiilor de tehnică legislativă. Respectarea acestor reguli, așa cum sunt enunțate în Legea nr. 24/2000, asigură un cadru legal stabil și uniform, în care orice abatere de la claritate și precizie este susceptibilă de a fi sancționată prin control judiciarconstituțional.
[6] În momentul de față considerăm că definiția nu satisface condiția previzibilității, căci nu delimitează în mod clar ce fel de produse vor intra sub incidența contravențională, iar piața economică cunoaște o diversitate de produse de acest gen: țigări electronice (cu sau fără nicotină); dispozitive cu tutun încălzit; pouch-uri; ulei și alte accesorii cu CBD; medicamente pentru renunțarea la fumat.
[7] Menționăm că, prevederea din proiectul de Hotărâre a Consiliului Local, poate da naștere la situația absurdă în care chiar și medicamentele de renunțare la fumat ori guma comercializată în farmacii și folosită în acest tratament pot fi interzise în aceste spații, căci și acestea în mod colocvial sunt denumite ca mijloace alternative la fumat, ceea ce lipsește de orice predictibilitate norma legală.
[8] Mai mult, noțiunea de mijloace alternative la fumat nu se regăsește niciunde în legislația primară, spre exemplu, în Legea nr 201/2016, sunt reglementatea țigaretele electronice, dispozitive electronice pentru încălzirea tutunului și pouch-urile, care sunt definite în art. 2 din această lege. Soluția normativă propusă, însă, include un nou termen care nu apare în acte normative cu caracter legal și anume: „mijloace alternative la fumat”. Din acest motiv, considerăm că definiția este lipsită și de precizie.
Având în vedere toate cele de mai sus, vă solicităm respectuos să tratați în mod diferit țigările electronice de tutunul tradițional în proiectul de Hotărâre de Consiliu Local și să nu le includeți în soluția legislativă de interdicție totală în spațiile publice menționate. Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice informații suplimentare de care ați putea avea nevoie.
܀܀܀
Asociația Consumatorilor de Produse Alternative cu Nicotină – ACPAN a fost înființată în 2021, și este o asociație care reprezintă comunitatea formată din consumatorii adulți de produse alternative cu nicotină (țigări electronice, e-lichide, tutun încălzit, pouch-uri cu nicotină și altele de acest gen), precum și din fumătorii ce doresc să renunțe la fumat folosind aceasta metodă. De asemenea, Asociația promovează discuțiile, schimbul de informație și inițiativele menite să scadă prevalența fumatului în România, prin metode de reducere a riscului și alternative la fumat.
Cu stimă,
Alexandru Gogoană,
Președintele Asociației Consumatorilor de Produse Alternative cu Nicotină
ANEXĂ
STUDII INDEPENDENTE CHEIE DESPRE VAPING
1. Comisia Europeană afirmă pe pagina sa de Sănătate Publică că un sfert din cetățenii UE fumează și 50% dintre aceștia vor muri prematur.
2. Studiul comandat de Public Health England și realizat de King's College London
„Vaping în Anglia: o actualizare a dovezilor inclusiv vapingul pentru renunțarea la fumat” (februarie 2021):
- Pagina 17: „Folosirea unui produs de vaping este cel mai popular ajutor utilizat de oamenii care încearcă să renunțe la fumat. În 2020, 27,2% dintre oameni au folosit un produs de vaping într-o încercare de renunțare în ultimele 12 luni”.
- Pagina 17: „Vapingul este asociat pozitiv cu renunțarea la fumat cu succes. În 2017, peste 50.000 de fumători au renunțat la fumat cu un produs de vaping care altfel ar fi continuat să fumeze”.
- Pagina 18: „În conformitate cu constatările din rapoartele noastre anterioare, cele mai ridicate rate de renunțare (74%) au fost observate atunci când încercarea de renunțare a implicat utilizarea consecutivă a unui medicament licențiat și a unui produs de vaping”.
3. Studiul Public Health England privind „Țigările electronice și produsele din tutun încălzit” (februarie 2018):
- Pagina 11: „Există o nevoie continuă de cercetare asupra impactului reglementărilor asupra ratelor de fumat și a modelelor de utilizare a țigărilor electronice de către adulți și tineri, designul și calitatea produselor și efectele adverse ale țigărilor electronice”.
- Pagina 11: „Restricțiile privind comunicarea riscurilor relative ale țigărilor electronice în comparație cu tutunul combustibil ar trebui reconsiderate”.
- Pagina 12: „Nu pare să existe dovezi care să justifice o schimbare urgentă în ceea ce privește țigările electronice fără nicotină sau lichidele care nu sunt în prezent reglementate de Directiva UE privind produsele din tutun”.
- Pagina 19: „O evaluare a datelor publicate privind emisiile din țigări și țigări electronice a calculat riscurile de cancer pe durata vieții. Aceasta a concluzionat că potențialul de cancer al țigărilor electronice a fost în mare măsură sub 0,5% din riscul fumatului”.
- Pagina 20: „Vapingul prezintă doar o mică fracțiune din riscurile fumatului și trecerea completă de la fumat la vaping aduce beneficii semnificative pentru sănătate comparativ cu continuarea fumatului. Pe baza cunoștințelor actuale, afirmând că vapingul este cel puțin cu 95% mai puțin nociv decât fumatul rămâne un mod bun de a comunica diferența mare de risc relativ în mod neechivoc, astfel încât mai mulți fumători să fie încurajați să treacă de la fumat la vaping. Trebuie remarcat faptul că acest lucru nu înseamnă că țigările electronice sunt sigure”.
4. Studiul Institutului Pasteur de Lille privind „Comparația compoziției chimice a aerosolilor din produsele din tutun încălzit, țigările electronice și țigările din tutun și impactul lor toxic asupra celulelor epiteliale bronșice umane BEAS-2B” (iulie 2020):
- Pagina 2: „Terapia de înlocuire a nicotinei (disponibilă în principal sub formă de plasture transdermic, spray nazal, inhalator, gumă și tablete sublinguale) poate ajuta la creșterea șanselor de renunțare sustenabilă la fumat (Stead et al. 2012). Totuși, niciunul dintre aceste dispozitive nu imită senzația de satisfacție care apare cu livrarea rapidă și abundentă de nicotină în timpul fumatului”.
- Pagina 10: „În final, acest studiu contribuie la o mai bună înțelegere a proprietăților de emisie ale HTP (produse din tutun încălzit) și țigărilor electronice și a impacturilor lor toxice și oferă date importante necesare pentru evaluarea riscurilor, demonstrând că HTP ar putea fi mai puțin nociv decât țigările din tutun, dar considerabil mai nociv decât țigările electronice”.
5. Studiul DEBRA (Studiul German privind Utilizarea Tutunului) privind „Utilizarea tutunului, țigărilor electronice și metodele de renunțare la fumat în Germania” (aprilie 2018):
- Pagina 235: „28,1% dintre fumători au încercat să renunțe la fumat în anul precedent; cea mai des utilizată metodă de renunțare a fost țigara electronică (9,1%)”.
- Pagina 238: „Un total de 2,4% au folosit o combinație de metode de suport comportamental bazate pe dovezi (sfaturi scurte de la medic, consiliere individuală/de grup sau consiliere telefonică) și farmacoterapie bazată pe dovezi (terapia de înlocuire a nicotinei, bupropion sau vareniclină). În afară de utilizarea voinței proprii și a mediului social, țigara electronică cu sau fără nicotină a fost metoda cel mai frecvent utilizată (9,1%)”.
- Pagina 240: „La fel ca studiul menționat anterior, precum și studiile din alte țări europene, rezultatele studiului nostru arată, de asemenea, că în Germania țigările electronice sunt utilizate predominant de fumătorii actuali de tutun (5,1%), într-o măsură mai mică de foști fumători (1,6%) și de foarte puțini nefumători (0,3%). Reducerea fumatului de tutun sau renunțarea completă la fumat sunt motivele principale pentru utilizarea țigărilor electronice; de fapt, țigara electronică este deja metoda cel mai frecvent utilizată în Germania pentru a sprijini renunțarea la fumat”.
6. Studiul Biroului Federal German pentru Droguri (Die Drogenbeauftragte der Bundesregierung) privind „Drogurile și dependența” (2019):
- Pagina 47: „Din 2014, aproximativ 3% dintre fumători spun că au încercat să renunțe la fumat cu ajutorul țigărilor electronice. Proporția foștilor fumători care au încetat fumatul folosind țigări electronice a crescut de la 0,2% în 2014 la 1,8% în 2017”.
7. Studiul publicat de New England Journal of Medicine privind „Un studiu randomizat al țigărilor electronice versus terapia de înlocuire a nicotinei” (februarie 2019):
- Pagina 629: „Țigările electronice au fost mai eficiente pentru renunțarea la fumat decât terapia de înlocuire a nicotinei atunci când ambele produse au fost însoțite de suport comportamental”.
8. Studiul Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie privind „Nicotină fără fum: reducerea riscurilor asociate tutunului” (aprilie 2016):
- Pagina 64: „Țigările electronice au capacitatea de a înlocui mai multe dintre caracteristicile țigărilor din tutun decât NRT convențional și, prin urmare, au potențialul de a fi substituenți eficienți ai fumatului”.
