Cine stabilește politicile de control al tutunului în Uniunea Europeană: funcționari publici responsabili sau terți?

  • Contract UE pentru controlul tutunului de 3 milioane EUR atribuit celor 3 contractori
  • Este implicată politica Strategiile vitale ale Bloomberg
  • Alarma cu privire la responsabilitate și la potențialele conflicte de interese

La 24 ianuarie, oficialii UE au anunțat că licitația pentru Contractul-cadru unic pentru acțiuni de sprijin în domeniul controlului tutunului a fost atribuită la trei contractanți: Open Evidence (o firmă spaniolă de cercetare și consultanță), Rețeaua europeană pentru prevenirea fumatului (ENSP) și Universitatea din Creta. Open Evidence raportează că vor conduce consorțiul internațional. Consorțiul mai include ICF Consulting în Marea Britanie, Milieu Law & Policy Consulting, Vital Strategy (sic) și SGS. Contractul va dura patru ani și are o valoare de 3 milioane de euro. 25% din valoare este probabil să fie subcontractată către terți.

Procedura de licitație a fost inițiată la jumătatea anului 2022 de către Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital (HaDEA) și se bazează pe Programul EU4Health care are în vedere, printre altele, „evaluarea legislației în domeniul controlului tutunului pentru eventuale revizuiri”.

Nota introductivă la caietul de sarcini al HaDEA oferă un context legislativ al politicilor UE de control al tutunului care urmăresc să asigure o „generație fără tutun” până în 2040. Pentru a realiza acest lucru, este planificată o revizuire a Directivei privind produsele din tutun și include „lucru în deplină transparență față de ambalarea simplă și interzicerea completă a aromelor, folosind agențiile UE existente pentru a îmbunătăți evaluarea ingredientelor, extinzând impozitarea la produsele noi din tutun și abordând publicitatea, promovarea și sponsorizarea pentru tutun pe internet și rețelele sociale” (De la pagina 6) din caietul de sarcini, linkul de descărcare la sfarsitul articolului).

     Potrivit autorilor documentului, există îngrijorarea că cadrul de reglementare al UE „nu abordează în prezent în mod sistematic toate tutunurile noi și produsele emergente și nici nu oferă flexibilitate pentru a aborda dezvoltarea rapidă a produselor”.

Antreprenorii sunt rugați să execute următoarele:

  • Revizuirea literaturii științifice și a studiilor existente și/sau evaluarea rezultatelor sănătății și clinice legate de unul sau mai multe subiecte legate de tutun sau nicotină;
  • Analize statistice, de piață și econometrice legate de sănătate sau de unul sau mai multe subiecte legate de tutun sau nicotină;
  • Modelarea politicii de control al tutunului,
  • Studii comportamentale și analiza rezultatelor pe un subiect/problema specifică,
  • Asistență privind avertismentele de sănătate combinate,
  • Asistență pentru etichetarea și ambalarea tutunului și a produselor conexe,
  • Limitele de emisii/ingrediente și markeri relevanți de conținut/emisii,
  • Contribuții tehnice care sprijină dezvoltarea sistemelor informaționale,
  • Contribuie la evaluarea juridică a măsurilor UE, naționale și internaționale de control al tutunului.

(De la pagina 10 a documentului caietul de sarcini, linkul de descărcare la sfarsitul articolului)

     La licitație, părțile interesate au fost obligate să propună soluții la studiul de caz intitulat „Elaborarea de mesaje și avertismente picturale de sănătate pentru produsele din tutun încălzit cu un livrabil al unui set de avertismente de sănătate combinate pentru produsele din tutun încălzit”.

     Aceasta pare o sarcină uriașă în fața contractorilor. Mai important, acest lucru arată că obligațiile Comisiei Europene de stabilire a politicilor sunt acum externalizate către terți. Și, apar întrebări de responsabilitate: atunci când statelor membre ale UE li se prezintă propuneri de modificare a legislației actuale, de unde vor ști care propuneri provin de la un oficial responsabil și care a fost rolul actorilor externi în stabilirea legislației UE? O altă problemă este una a potențialelor conflicte de interese (COI) pentru grupurile adjudecate la licitații. Desigur, ei sunt obligați să declare că nu au COI atunci când vine vorba de industria tutunului. Dar, cum rămâne cu potențialele conflicte din munca lor pentru alte industrii, cum ar fi industria farmaceutică, despre care s-ar putea să nu știm?

     Și, notabilă pentru noi este absența oricărei intenții de a examina potențialele beneficii pentru persoanele care fumează de a utiliza produse mai sigure cu nicotină.

https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId=127339